MEDALION, medalioane, s. n. 1. Obiect de podoabă, de formă ovală sau rotundă, în interiorul căruia se păstrează o fotografie sau altă amintire și care se poartă atîrnat la gît mai ales de către femei. Luă în mînă toate medalioanele, le deschise. DUMITRIU, N. 85. La gît purta un lanț de aur cu medalion. CAMIL PETRESCU, O. I 347. ♦ Ornament de formă rotundă sau ovală, în interiorul căruia este pictat sau sculptat în basorelief un. motiv decorativ. 2. Fotografie, tablou de formă ovală sau rotundă. Îmi defilează pe dinainte... Matei Basarab și Vasile Lupu, cu căciuli, în medalioane – toată istoria pînă la sfîrșitul cărții. SAHIA, N. 49. 3. (Arhit.) Ornament de formă rotundă sau ovală, cuprinzînd un basorelief sau o inscripție. Opt statue de marmoră frigiană viorie, cu întreite frize, cu timpane și cu medalioane sculptate. ODOBESCU, S. III 71. – Pronunțat: -li-on.