moină¹ sf [At: CARAGIALE, O. VII, 158 / Pl: ~ne / E: ns, cf moale¹, moiște] 1 Timp umed și relativ călduros, de obicei cu cerul înnorat în timpul iernii, după o perioadă de temperaturi scăzute Și: (reg) mocirloasă, moiște (1), moișteală, moiștină (1), moleșiță, moloșag Vz tomoroagă^[1], tulnic. 2 (Pex; rar) Umezeală. 3 (Pex; rar) Ploaie. 4 (Reg; îs) ~ galbenă Mană (4). 5 (Trs) Loc mocirlos Si: (reg) moiște (2), moiștină (2), rodină. 6 (Pop) Bucată de pământ cultivată sau cultivabilă Si: ogor, (reg) moiște (3). 7 Teren lăsat necultivat o perioadă de timp Si: pârloagă, (reg) mejdină (2), morhoancă, moruncă, năvăloacă, noroi, rât. 8 Pământ nelucrat Si: țelină. 9 (Reg) Porumbiște. 10 (Olt) Parte moale a brațului. 11 (Olt) Încheietură a mâinii. 12 (Iht; reg) Grindel (Cobitis barbatula).