MONTĂ s. f. 1. Împreunare a două animale de sex opus, mai ales a unui armăsar cu o iapă, în vederea reproducției; (regional) montare². Însămînțârile artificiale dau posibilitatea ca de la reproducătorii masculi de mare valoare să putem obține de 10-15 ori mai mulți produși decît prin montă naturală. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2 745, cf. ib. nr. 2 785. 2. Herghelie de armăsari pentru reproducere. Cf. A VI 26. – Pl.: monte. – Din fr. monte.