mostochínă f., pl. e (ngr. mustópita, adică „pită de must”, supt infl. luĭ smochină; it. mistocchino). Zaharica făcută din făină, castane orĭ alte poame amestecate cu must orĭ cu vin dulce (uneorĭ și cu nucĭ), ceĭa ce dă o pastă gumoasă care se înșiră pe sfoară ca un cîrnaț orĭ se preface în bucățele (și de aceĭa se întrebuințează la pl.): un chilogram de mostochine. – Și mustopítă, -ídă și sugĭuc (col.): un kg. de mustopită, de sugĭuc.