MĂRGINIT, -Ă, mărginiți, -te, adj. 1. Limitat, restrîns. Sfera plăcerilor e foarte mărginită iarna. RUSSO, O. 131. 2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de inteligență, cu orizont îngust; (despre calitățile intelectuale, sufletești etc. ale oamenilor) redus. M-am resignat să trec drept cel mai mărginit și mai bucher dintre toți colegii. GALACTION, O. I 14. Frumoasă, tăcută, gravă, spirit mărginit, inimă seacă de orice simțimînt. BOLINTINEANU, O. 419.