navă-cabotier s. f. (mar.) Navă care navighează între porturile de pe coastă ◊ „Printre victimele probabile ale furtunii puternice care a bântuit săptămâna trecută deasupra Mării Nordului se numără și nava-cabotier vest-germană «Antje Jansen».” R.l. 14 XII 73 p. 6. ◊ „La scurtă vreme [...] două elicoptere ale portavionului francez «Foch» i-au salvat pe cei opt membri ai echipajului navei-cabotier sub pavilion hondurasian «Sylvia», care a naufragiat în apele Mediteranei.” R.l. 23 V 77 p. 6; v. și Sc. 4 XI 79 p. 6 (din navă + cabotier, după fr. navire caboteur; DTP)