nemernicie sf [At: BIBLIA (1688), pref 4/38 / V: (înv) ni~ / Pl: (7-8) ~ii / E: nemernic + -ie] 1 (Înv) Situație a unei persoane străine de loc. 2 Timp petrecut în pribegie. 3 Condiție jalnică, vrednică de plâns. 4 Sărăcie. 5 Slăbiciune. 6 Caracter al celui nemernic (19). 7 Faptă nedemnă. 8 Comportare mârșavă Si: infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, netrebnicie, păcătoșenie, păcătoșie, ticăloșie, (reg) mârșăvenie.