NEMILOSTIV, -Ă, nemilostivi, -e, adj. (Despre oameni) Fără milă, crud, cumplit. Crud și nemilostiv, sălbatic. DRĂGHICI, R. 156. ◊ (Adverbial) S-au abătut asupră-i toate urgiile biblice, mai nemilostiv ca asupra lui Iov. C. PETRESCU, A. R. 17. ♦ Fig. (Despre o boală) Cu caracter grav, fără leac; nemilos. [Gr. Alexandrescu] a fost lovit de o boală nemilostivă care l-a ținut aproape un sfert de secol, mort între cei vii. GHICA, S. A. 133.