NEMIȘCAT, -Ă, nemișcați, -te, adj. Care stă pe loc, care nu se mișcă: neclintit, imobil. Stătu în scaun nemișcată. DUMITRIU, N. 85. O babă șade pe prispă... nemișcată, parc-ar fi de lemn. REBREANU, I. 10. Un obrăzar de ceară părea că poartă el, Atît de albă fața-i ș-atît de nemișcată. EMINESCU, O. I 96.