NENEACĂ s. f. (Familiar, mai ales în Mold.) Termen cu care se adresează un copil mamei sale; mamă. Prima datorie pe care am învățat-o eu a fost să respect pe babaca și pe neneaca. SADOVEANU, N. F. 9. Bine-ți șede mitropolit unde-i neneacă-ta să te vadă! CREANGĂ, A. 137. Mai bine-ți caută de nevoi și-ți ie tălpășița pînă nu vine neneaca ca să te deie de urechi afară. ALECSANDRI, T. I 38. ◊ Expr. Trai neneacă cu banii babachii v. babacă. – Variantă: nineacă (ALECSANDRI, T. I 119) s. f.