NEVRÓZĂ (< fr.) s. f. Tulburare mentală fără substrat organic (cerebral), cauzată de traume psihice, surmenaj intelectual, în care pacientul păstrează contactul cu realitatea exterioară. Debutează într-un moment distinct al vârstei adulte. Ea nu afectează funcțiile esențiale ale personalității, iar subiectul o trăiește conștient și dureros, neputând-o depăși voluntar. Principalele forme clinice de n. sunt isteria, n. fobică, n. obsesională. Sin. nevropatie (2).