noimă sf [At: CANTEMIR, IST. 344 / Pl: ~me / E: ngr νόημα] 1 (Înv) Sens al unui cuvânt Si: rost, tâlc. 2 (Înv) Conținut al unui enunț Si: rost, tâlc. 3-4 (Îljv) Cu ~ Cu înțeles. 5-6 (Îal) Cu judecată Si: cuminte, înțelept. 7-8 (Îljv) Fără (nici o) ~ Fără sens. 9-10 (Îal) Fără judecată. 11-12 (Îal) (În mod) prostesc, absurd. 13 (Îe) A nu avea (nici o) ~ A nu avea nici un înțeles. 14 (Îae) A nu avea nici o explicație. 15 (Îvp) Idee. 16 (Îvp) Părere. 17 (Pop) Justificare. 18 (Pop) Scop. 19 (Pop) Menire. 20 (Pop) Cauză. 21-22 (Îljv) Cu ~ (În mod) semnificativ. 23 (Rar; îe) A găsi ~ma A găsi o soluție la o problemă. 24 (Rar; îae) A-i veni cuiva de hac. 25 (Rar) Simbol. 26 (Rar) Convenție. 27 (Mol) Putere. 28 (Reg) Curaj.