olan¹ sn [At: POLIZU / V: h~, ~ă sf / Pl: ~e / E: ol + -an] 1 Piesă de argilă arsă, de obicei de formă semicilindrică, folosită ca învelitoare a acoperișului, a streșinilor, (rar) a sobelor etc. Si: țiglă, (reg) oală (42). 2 Tub de argilă arsă din care se fac canale de scurgere a apei, coșuri pentru fum, stâlpi care împodobesc sobele țărănești etc.