ospăț sn [At: CORESI, EV. 364 / V: (îvp) us~, (reg) uspeț / Pl: ~pețe și (rar) ~uri / E: ml hospitium] 1 (Îvp) Masă mare, îmbelșugată, organizată cu ocazia unui eveniment festiv, a unei cununii, a unei sărbători etc. 2 (Îvp) Petrecere cu masă mare. 3 (Reg; îs) ~ul feciorilor Petrecere cu mâncare și băutură făcută în trecut de tinerii de la țară la începutul câșlegilor. 4 (Reg; îs) ~ul turcei Petrecere la care flăcăii satului invită fetele din casele unde au colindat. 5 (Reg; îs) Uspățul mortului Pomană. 6 (Reg) Petrecere cu mâncare și băutură care se face în prima săptămână după nuntă. 7 (Îvp) Mâncare. 8 (Îvp) Hrănire din abundență. 9 (Înv; îe) A pune ~ A da de mâncare și de băut S: a ospăta (1). 10 (Reg; îe) A se pune la ~ A se așeza la masă. 11 (Îae) A mânca. 12 (Reg; îe) A merge pe (sau în) ~ A fi invitat la masă. 13 (Trs) Nuntă.