Definiția cu ID-ul 504583:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
parîmă (parîme), s. f. – Cablu, odgon. – It. paroma, prin intermediul tc. parima, cf. palamar. – Der. parîma, vb. (a lega cu parîme); parîmărie, s. f. (cantitate mare de parîme).