PARÎMĂ, parîme, s. f. (Navigație) Frînghie; odgon. Pe umărul stîng îl apăsa parîma subțire de edec, frînghioară udă, rece ca gheața. DUMITRIU, N. 288. Ceamul s-a desprins de la sălciile vechi unde parîmele fuseseră încolăcite. SADOVEANU, F. J. 651. Sute de șlepuri sînt ancorate de-a lungul malurilor, priponite cu parîme groase de sîrmă împletită, ca să înfrunte puterea sloilor ce curg spre mare. BART, E. 330.