PEGAS 1. (În mitologia greacă) Car miraculos, înaripat, născut din sângele Meduzei ucise de Perseu. Dăruit de zeița Atena lui Belerofon, care, călare pe P., a ucis Himera; mai târziu a slujit, în Olimp, zeilor și muzelor. Lovind cu copita vârful muntelui Helikon, P. a făcut să țâșnească izvorul Hipokrene, din care își sorbeau poeții inspirația. Imaginea lui P. este simbolul inspirației poetice. 2. (Pegasus) Constelație din emisfera boreală, situată la N de constelația Vărsătorul. Se caracterizează prin patru stele strălucitoare (Markab, Scheat, Algenib, Andromeda sau Sirrah), dispuse în formă de pătrat.