plecat², ~ă a [At: PSALT. 117 / Pl: ~ați, ~e / E: pleca] 1 (D. lucruri flexibile, părți flexibile ale unor lucruri, ființe sau părți ale lor) Îndreptat în jos sau într-o parte Si: aplecat, curbat, încovoiat, îndoit. 2 (D. gene, ochi, pleoape, privire) Coborât ca urmare a unui sentiment de jenă, de sfială etc. ori din cauza oboselii. 3 (D. obiecte neflexibile care în mod obișnuit au o anumită poziție, de obicei verticală) Lăsat într-o parte Si: înclinat, oblic, pieziș, povârnit. 4 (Înv; spc) Înclinat față de o dreaptă sau față de un plan Si: oblic. 5 (D. aștri) Coborât spre apus. 6 (Pex; înv; d. zi) Sfârșit. 7 (Pop) Subordonat unei autorități, unei persoane etc. 8 (Pgn) Ascultător. 9 (Prt) Supus cuiva în mod exagerat Si: servil. 10 (Bis) Smerit. 11 (Bis) Care arată, exprimă smerenie, evlavie. 12 (Îvp) Care simte atracție pentru cineva sau ceva. 13 (Înv) Înclinat să accepte ceva cu ușurință. 14 (Grm; înv) Flexibil. 15 (Grm; înv; spc) Declinabil. 16 Care a părăsit pe cineva sau ceva spre a se duce în altă parte Si: (înv) mers.