poftitor, ~oare a [At: CORESI, EV. 526 / V: poht~ / Pl: ~i, ~oare / E: pofti + -tor] 1 (Asr) Pofticios (1). 2 (D. ochi, privire, gesturi etc.) Care exprimă, denotă lăcomie, poftă, dorință. 3 (D. ochi, privire etc.) Care exprimă invidie. 4 (Grm; înv; îs) Modul ~ Mod condițional optativ. 5 (Înv) Ispititor. 6 (Înv) Atrăgător. 7 (Îrg) Care invită. 8 (Îrg) Care roagă.