POSOMORÎT adj., adv. 1. adj. încruntat, întunecat, mohorît, posac. (O față ~.) 2. adj., adv. chiorîș, îmbufnat, încruntat, mohorît. (Privire ~; ce te uiți așa ~ la mine?) 3. adj. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, taciturn, tăcut, urîcios, ursuz, (livr.) hirsut, (pop.) sanchiu, (înv. și reg.) moros, sunducos, tăcător, (reg.) modoroi, mutac, mutăreț, (Olt.) dugos, (Mold.) pîclișit, (prin Transilv.) tăcătoi, (Bucov. și Mold.) tălmut, (fig.) închis. (Om ~.) 4. adj. întristat, mîhnit, trist, (fig.) înnegurat, înnorat, întunecat, mohorît. (E tare ~.) 5. adj. închis, înnegurat, înnorat, întunecat, întunecos, mohorît, neguros, noros, pîclos, plumbuit, plumburiu, urît, (înv.) ponegrit. (Vreme ~.) 6. adj. demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, mohorît, trist, (rar) dezolator, posac. (Un peisaj ~.) 7. adj. melancolic, trist. (O noapte ~.)