PRECIPITAT², -Ă, precipitați, -te, adj. 1. (Despre vorbe, gesturi, acțiuni) Grăbit, iute, zorit, accelerat; pripit. Răcnise și el, bîlbîindu-se, cu gesturi precipitate, cum nu-i stătea în fire să răcnească, să se revolte și să amenințe. C. PETRESCU, A. 387. ◊ (Adverbial) Un neastîmpăr mare, ca în preziua unei catastrofe sau a unei fericiri nebune, îmi fierbea în tot trupul și mă făcea să respir precipitat, ca după o spaimă sau după o fugă. GALACTION, O. I 107. 2. (Despre substanțe solide dizolvate într-un lichid) Depus la fund, separat, sedimentat.