primăvară (primăveri), s. f. – Al doilea anotimp al anului. – Mr. primăveară, prumuveară, megl. primăveară, istr. primavera. Lat. primavera (Diez, I, 441; Pușcariu 1386; REW 6754 și 9765), cf. alb. prendëverë (Philippide, II, 652), it., prov., cat., sp., port. primavera, fr. primevère. – Der. primăvăratic, adj. (de primăvară); primăvăriță, s. f. (ghiocel, Galanthus nivalis); primăvăros, adj. (de primăvară); împrimăvăra, vb. (a veni primăvara); desprimăvăra, vb. (a veni primăvara).