Definiția cu ID-ul 936042:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRINS1 s. n. Acțiunea de a prinde; luare în stăpînire (a unei ființe sau a unui lucru); prindere. Dadaci, meșter pe tot regimentul în prinsul puilor, îi aducea, sara, cîte doi-trei puișori pîrpîliți cu meșteșug. CAMILAR, N. I 31. De-a prinsul (sau de-a prinselea), numele unui joc de copii în care un copil fuge după alții ca să-i prindă. La întoarcerea din amurg, cîrdurile de copii care se jucau de-a prinsul, ori își înălțau zmeiele, îi tăiau calea la fiecare pas. SADOVEANU, O. IV 80. – Formă gramaticală: (în expr.) prinselea.