privilegiat, ~ă [At: BUDAI-DELEANU, T. V. 66 / P: ~gi-at / V: (înv) preveleghiat, ~veleghiat, ~vel~, ~eghiat, ~lighet^[1], ~lighiat / Pl: ~ați, ~e / E: lat privilegiatus, fr privilegié] 1 a (D. oameni, grupuri ori clase sociale, așezări umane, organizații sau instituții etc.) Care se bucură de privilegii (1). 2 a (D. creditori) Care se bucură de privilegii (5). 3 sm (Mol; înv îf privilighet) Subprefect. 4 a (Înv) Autorizat. corectat(ă)