proáspăt, -ă (oa dift.) adj., pl. ețĭ, ețe (vgr. prósfatos, de curînd tăĭat, d. pró, în ainte, și sfázo, taĭ). Care e tăĭat orĭ muls orĭ adus de la izvor orĭ făcut de curînd, care nu s’a alterat de vechime: carne proaspătă, lapte saŭ unt proaspăt (V. topit), apă proaspătă (rece), pîne proaspătă (V. uscat). Fig. Neostenit, neuzat: trupe proaspete. Neconsumat, plin de vĭață și frumuseță: obraz proaspăt. Recent: veste, carte proaspătă. Adv. Un obraz proaspăt ras.