PROVIANT, provianturi, s. n. (La sg. cu sens colectiv; învechit) Provizii, merinde, alimente (mai ales pentru armată). Fiind om isteț și harnic, știind bulgărește și turcește, făcuse bune treburi cu proviantul. GALACTION, O. I 110. Niște jafuri făcute țăranilor ce aduc provianturi în oraș. ALECSANDRI, T. 1353.