PROVIZORIU, -IE, provizorii, adj. (Și în forma provizor) Care durează numai un anumit timp; temporar, vremelnic. Astă șosea și alee este unul din suvenirile cele multe și frumoase ce ne-a lăsat generalul Kiseleff în guvernarea sa provizorie. BOLLIAC, O. 214. ◊ Guvern provizoriu = guvern chemat să conducă temporar (pînă la elaborarea unei constituții). Revoluția s-a stins în mijlocul neconsecvențelor și neînțelegerilor guvernului provizoriu. SADOVEANU, E. 50. Atunci noi am întocmit un guvern provizoriu. GHICA, A. 39. ♦ (Substantivat) Provizorat. Cît pentru ambasadă, aceasta s-a amînat pînă la încetarea provizoriului și alegerea unui cap definitiv al Germaniei. GHICA, A. 167. ♦ (Adverbial) Pe un timp oarecare, deocamdată. I-a închiriat provizor și cîteva camere în palatul său, pentru redacție. C. PETRESCU, C. V. 159. – Variantă: provizor adj. m.