pârgă sf [At: PALIA (1582), ap. GCR I, 37/39 / V: pârg sn / Pl: ~rge, (rar) ~rgi / E: slv пръга] 1-2 Fruct, cereală care (a început să se coacă sau) abia s-a copt Si: trufanda. 3 (Csc) Primele grâne, fructe, legume sau flori etc. dintr-un an. 4 (Înv; îe) A aduce (pe cineva sau ceva) ~ A aduce pe cineva sau ceva ca prinos, ca ofrandă. 5-6 Coacere (timpurie). 7-8 (Pex) Stare a fructelor și a cerealelor în pârgă (5-6). 9-10 (Îe; îla) (A fi) în ~ (A fi) pe cale să se coacă. 11-12 (Pex; îae; îal) (A fi) aproape de timpul potrivit. 13 (Îe) A da în ~ A începe să se coacă. 14 (Reg; îs) ~ de caș Caș preparat din cel dintâi lapte muls de la oi. 15 (Înv; pan) Persoană sau rod, produs etc. care este cel dintâi dintr-o serie. 16 (Îrg) Început.