păsui¹ v [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 194^r/25 / V: (îvr) păstui / Pzi: ~esc / E: pas² + -ui] 1 vt (C. i. oameni sau instituții) A da răgazul necesar pentru a face ceva, a permite să întârzie cu achitarea unei obligații bănești, a mai lăsa timp Si: a amâna, a îngădui. 2 (Spc) A proroga. 3 vi (Înv) A înceta. 4 vt (Rar) A măsura cu pasul². 5 vt (Reg) A urmări cu perseverență, pas cu pas, pentru a se răzbuna.