reconstrui vt [At: ȘĂINEANU / Pzi: ~esc / E: fr reconstruire] 1-2 A construi (1-2) din nou. 3 A reface, în forma originară, un edificiu, o operă de artă etc. pe bază de fragmente sau documente. 4 (Lin) A stabili, cu ajutorul comparației, forma unui cuvânt neatestat dintr-o fază mai veche a unei limbi, pe baza legilor de corespondență fonetică. 5 (Pex) A reconstitui (6) o limbă.