RECRUT, recruți, s. m. 1. Tînăr aparținînd ultimului contingent chemat sub arme; soldat de curînd încorporat. A treia zi de revizie, înspre sară, toți recruții erau adunați din nou înaintea subprefecturii. BUJOR, S. 39. Trenul porni apoi în chiuitul recruților, ale căror rude și părinți rămaseră triști în gara singuratecă. SANDU-ALDEA, U. P. 231. 2. Fig. (Familiar) Membru de curînd cîștigat pentru o asociație, o mișcare; începător. – Variante: (popular) recrută (RETEGANUL, P. III 9), răgută, răgute (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 299), răcută, răcute, s. f.