rediu sn [At: (a. 1493) BOGDAN, D. ȘT. II, 26 / V: rad~, răd~, red, read, reade, ~ie sf / Pl: ~ri, ~ii / E: nct] 1 Pădure mică și tânără Si: dumbravă, (reg) rădiac, rediș. 2 (Prc) Porțiune de pădure izolată. 3 Desiș (2). 4 (Mol) Vale adâncă (împădurită). 5 Câmp nearat care servește ca pășune.