refierbe (a ~) (desp. -fier-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. refierb, 3 sg. refierbe, perf. s. 1 sg. refiersei, 1 pl. refierserăm, m.m.c.p. 1 pl. refierseserăm; conj. prez. 1 sg. să refierb, 3 să refiarbă; imper. 2 sg. afirm. intranz. refierbi / tranz. refierbe (Refierbe-l! Refierbe-i ceaiul!); ger. refierbând; part. refiert