refugiat, ~ă [At: CR (1846), 22¹/53 / P: ~gi-at / Pl: ~ați, ~e / E: refugia] 1-2 smf, a (Persoană) care s-a retras spre a se adăposti și spre a găsi sprijin sau ocrotire în fața unei primejdii. 3-4 smf, a (Persoană) care s-a pus la adăpost de o urmărire. 5 smf (Îs) ~ politic Persoană care cere azil politic.