RESPINGĂTOR, -OARE, respingători, -oare, adj. 1. Care inspiră dezgust, silă, aversiune. Amîndoi erau bucălați, rotunzi, albi și grași; de o grăsime respingătoare. C. PETRESCU, C. V. 122. O casă mărginașă, cu odăile întunecoase și respingătoare. id. Î. II 127. Ce mișcări respingătoare! HASDEU, R. V. 82. 2. Care respinge. ◊ Pompă aspiratoare-respingătoare = pompă cu piston, în care lichidul aspirat în cilindru este pompat la o anumită înălțime prin presiunea exercitată de piston.