ritm sn [At: EUSTATIEVICI, GR. RUM. 12375 / Pl: ~uri, (rar) ~i, ~e sm / E: ngr ῥυθμόν, lat rhytmus, fr rythme] 1 Succesiune simetrică și periodică a silabelor accentuate și neaccentuate sau a celor lungi și scurte într-un vers sau în proză. 2 Succesiune simetrică și periodică a accentelor tonice într-o frază muzicală Cf cadență. 3 (Pex) Vers. 4 Repetare regulată a unei mișcări Si: cadență (1), tempo. 5 Evoluție mai rapidă sau mai lentă a unei acțiuni, a unei activități, condiționată de anumiți factori determinanți. 6 (Art) Armonie între părțile unui întreg. 7 Periodicitate a unei mișcări, a unui proces, a unei activități. 8 Repetare periodică a unor elemente de arhitectură sau de decorație, la o construcție.