ROTAȚIE s. f. 1. mișcare a unui corp în jurul unui punct fix sau al unei axe. 2. (mat.) transformare biunivocă a planului sau a spațiului în el însuși determinată de un punct fix (centru) sau de o dreaptă (axă), printr-o rotație (1) păstrând unghiurile și distanțele; rotor (2). 3. mișcare a corpurilor cerești în jurul axei proprii. 4. schimbare alternativă. ♦ ă capitalului = circuitul fondurilor de producție în sfera producției și a circulației. ◊ alternare metodică pe același teren a plantelor care se cultivă într-un asolament. ◊ schimb alternativ de persoane sau de echipe în cursul unei activități. (< fr. rotation, lat. rotatio, germ. Rotation)