ROTICICĂ, roticele, s. f. 1. Rotiță (1). Omul căutat-a de a cioplit Dintr-o scoarță o roticică mărișoară potrivit, Cam așa ca irmilic. CONTEMPORANUL, III 428. 2. Rotiță (2). Simțea că mașina încîlcită a vieții lui nu mai era decît o roticică simplă a unei mașine mai mari. D. ZAMFIRESCU, R. 224.