rădașcă sf [At: ȘINCAI, ap. DR. V, 561 / V: (reg) brud~, carabașă, caradaș sm, carad~, carașcă, cărăba~, căr~, dăr~, ~acică, răga~, rod~, rudacică, rud~ (Pl: rudaște, rudăști), rudeș~ / Pl: ~ște (reg) ~ști, ~dăști, ~șce, ~dășci, ~așci / E: bg родачка] 1 (Șîs rodașcă de stejeriu) Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare neagră-castanie, al cărei mascul are o pereche de mandibule puternice, asemănătoare coarnelor de cerb Si: răgace, (reg) boul-lui-Dumnezeu, bourel (2), buhai (3), cerb (5), cerbar (1), răgăciță, taur (Lucanus cervus). 2 (Reg) Model de cusătură de arnici pe ie.