scrum sn [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 44^r/9 / V: (reg) ~b, ~n / Pl: (rar) ~uri / E: ns cf alb shkrum] 1 Materie de culoare neagră sau cenușie, care rămâne în urma arderii complete a unui corp (și care poate păstra, în parte, forma obiectului ars). 2 (Pop; îe) A se face (sau a face pe cineva sau ceva) ~ (și cenușă) A arde (sau a face să ardă) complet. 3 (Pop: îe) A se alege (numai) ~ul (și fumul sau și cenușa) sau (numai) (fum și) ~ (sau scrum și cenușă) de ceva ori de (sau din) cineva A se distruge în întregime. 4 (Reg; îls) Foc și ~ Durere (foarte mare). 5 (Îrg) Cenușă (1). 6 (Reg) Funingine. 7 (Reg) Fitil (1). 8 (Îrg) Coajă care se prinde pe fundul unui vas când se arde o mâncare. 9 (Reg) Coajă formată pe pereții interiori ai pipei în urma depunerilor de tutun ars.