scurgere sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA 93/19 / V: (înv) ~rere / Pl: ~ri / E: scurge] 1 Curgere (neîntreruptă) a unui lichid în cantități mici (și până la ultima picătură) Si: (rar) scursoare (1), scurs¹ (1), (îvp) scursură (1). 2 Susur produs de apa care curge (lin). 3 (Teh) Proces de deplasare a unui fluid care părăsește un recipient, o incintă, un mediu poros sau suprafața unui corp solid. 4 Golire (5). 5 (Îvp) Secreție (1). 6 (Pex) Secreție (4). 7 (Reg; îs) ~ de sânge Menstruație. 8 (Reg) Otoree. 9 (Reg) Leucoree. 10 (Reg) Blenoragie. 11 (Reg) Diaree (1). 12 Separare a părții lichide de cele solide prin stoarcere, strecurare etc. 13 Selectare și evacuare a apelor de precipitație, menajere, reziduale etc. Si: scursoare (10), scurs¹ (1). 14 (Ccr) Loc natural sau amenajat, prin care se scurge apa în exces, reziduurile lichide etc. Si: scursoare (11), (pop) scurgătoare (3), (reg) scursură (11). 15 (Îvr) Desecare (1). 16 (Rar) Loc prin care se scurge apa unui heleșteu, unui iaz, unui lac. 17 (Proces de) deplasare a apelor provenite din precipitații, pe suprafața pământului. 18 Deplasare unul după altul (în raport cu un punct de referință fix). 19 Trecere a timpului, a vieții, a existenței etc. Si: desfășurare.