SENZUAL, -Ă, senzuali, -e, adj. 1. Care ține de simțuri, care desfată simțurile. Omul acesta, care pare că nu caută decît plăcerea senzuală, e consumat de patimă eterică, ideală, de iubirea către Anna. IONESCU-RION, C. 83. 2. (Despre oameni, adesea substantivat) Înclinat spre plăcerile trupești, spre senzualitate. Se scriau cronici... cum a știut... să devie soțul iubit și răsfățat al acestei bătrîne senzuale. VLAHUȚĂ, O. A. III 7. ♦ Care trădează, exprimă senzualitate. Femeie de o frumusețe neliniștitoare, voinică, dar mlădioasă, cu mișcările senzuale. CAMIL PETRESCU, T. II 174.