SLINOS, -OASĂ, slinoși, -oase, adj. Plin de slin; jegos, soios. Notarul... e tîrgoveț și poartă la gît burlan alb, lucios, slinos. STANCU. D. 191. Unul privea în fundul gambetei slinoase, ca și cum de acolo scotea toate argumentele. C. PETRESCU, C. V. 26. Da o concină faci?... întrebă Vatașa, luînd de pe masă o păreche de cărți slinoase. DUNĂREANU, CH. 45.