*stádiŭ n. (vgr. stádion. V. spațiŭ). La vechiĭ Grecĭ, o măsură itinerară (cam 185 m.). Loc de alergare, lung de un stadiŭ, unde se întreceaŭ la fugă și făceaŭ și alte exercițiĭ: stadiŭ olimpic. Alergătură în stadiŭ. Fig. Grad, treaptă a uneĭ evoluțiunĭ: stadiile uneĭ cariere, uneĭ boale.