STATURĂ. Subst. Statură, stat, înălțime, mărime, lungime, talie. Trup, corp, trunchi, boi (pop.), făptură, siluetă. Om scund, om mic de statură, omuleț, omușor, ghibirdic (reg.), pitic, liliputan, prichindel, mirmidon (livr.), pigmeu, mogîldeață. Piperniceală, pipernicie (rar), scurtime; pipernicire, piticire (rar). Om înalt, lungan, vlăjgan, namilă, nămetenie (rar), matahală, zăplan, prăjină (depr.), huidumă (fam.), jarcalete (reg.), hojmălău (reg.), mătăhuie (reg.), zăblău (reg.), măgădău (reg.), măgădan (reg.), zdrahon (pop. și fam.), melian (reg.), moglan (reg.), mal de om (de femeie); gigant, uriaș, novac (pop.), colos. Gigantism. Adj. Mic de statură, de statură mică, brevilin, mic, mititel (dim.), mărunt, mărunțel (dim.), scund, pitic, liliputan; liliput (rar), scurt (fig.), scurticel (dim.), scurtuț, bondoc, bondocel (dim.), de-o (cît) o șchioapă. De statură (de talie) mijlocie, mijlociu. De statură (de talie) înaltă, înalt, înăltuț (dim.), înălticel, înăltișor, lung, lunguț (dim.), lungăreț, lunguieț, longilin; (lung), cît o prăjină, mare cît malul, cît un mal, cogeamite (pop.), coșcogea (fam.), coșcogeamite (fam.); mătăhălos, voinic, trupeș, corpolent; gigant, gigantic gigantesc (livr.), uriaș, colosal. Vb. A crește, a se lungi, a se înălța, a crește văzînd cu ochii, a atinge înălțimea de.... A rămîne pitic, a se pitici (rar), a se pipernici, a se închirci. V. dimensiune, înălțime, micime, obezitate, slăbiciune.