stingherit, ~ă [At: SAHIA, N. / Pl: ~iți, ~e / E: stingheri] 1 a (D. oameni sau d. manifestările lor) Care este împiedicat (de cineva sau de ceva) să se manifeste, să acționeze, să se desfășoare etc. în bune condiții Si: deranjat² (5), incomodat, încurcat, jenat, stânjenit (1), tulburat, (liv) conturbat, importunat, (rar) sinchisit, strâmtorat (5) (pop) zăticnit, (înv; fam) sastisit. 2-3 a, av (D. oameni; adesea adverbial) Cuprins de senzația că nu se simte în largul său sau de un sentiment de reținere (ca urmare a absenței îndrăznelii, a încrederii în sine etc.) față de ceva sau de cineva (mai ales de o persoană care impune prin vârstă, prin prestigiu, prin funcție etc.) Si: jenat, rușinat, stingher (13), stânjenit (2), (rar) sfiit. 4 a (D. acțiuni, manifestări etc. ale oamenilor) Care exprimă stinghereală (2) Si: jenat, rușinat, stânjenit (3).