suferínță f., pl. e (lat. sufferentia, it. sofferenza, pv. sufrensa, fr. souffrance. V. con-ferență). Starea celuĭ ce sufere, durere (fizică saŭ morală), chin, zbucĭum: suferințele unuĭ bolnav, unuĭ orfan. A fi în suferință, a nu-țĭ merge bine: bugetu e în suferință. V. patimă, pasiune.