sugătór, -oáre adj. Care suge încă: copil, mĭel sugător; mamiferele se pot numi și „sugătoare”. Care absoarbe (cerneala): hîrtie sugătoare. S. m. Sugar, prunc sugător. S. f. Hîrtie sugătoare (fals sugativă!). O mică plantă cărnoasă care crește pintre frunzele putrede (maĭ ales ale pinilor) din pădurile umbroase (monótropa hypópitys). – Originea hîrtiiĭ sugătoare e asta: într’o fabrică de hîrtie din Berkshire (Anglia), în seculu 17, un lucrător uĭtă să pună’n pastă scrobeala necesară, și ĭeși hîrtie sugătoare. Pentru asta fu pedepsit, dar el, din întîmplare, descoperise calitățile hîrtiiĭ sugătoare. Totușĭ tradiționalu nisip se menținu încă mult timp. corectat(ă)