TAS, tasuri, s. n. 1. Taler de balanță. ♦ (Înv. și reg.) Vas plat (rotund); tipsie, taler¹. ◊ Expr. A umbla cu tasul = a face chetă; a cerși. 2. (Înv.) Castronaș în care bărbierul își pregătește spuma de săpun. ♦ Cupă; ceașcă (de lut). 3. (Înv.) Fiecare dintre cele două talere¹ ale chimvalului. ♦ (Rar) Fiecare dintre cele două capace ale unui medalion. [Var.: teas s. n.] – Din tc. tas.