trebui [At: CORESI, EV. 83 / V: (reg) trăb~, trâb~, ~eab~, ~boi, trib~, trub~ / Pzi: 3 trebuie, (rar) ~ește, (reg) trebă, trebe, trebu, trebui; Pzi: 1 (rar) trebui, ~esc; Cj 3 să ~ască / E: vsl трѣъовати, -оуѫ] 1 vi (Cu subiectul logic în D) A avea nevoie de ceva sau de cineva. 2 vz (Pfm; îe) Atâta i-a ~t (ca să...) Asta a așteptat (ca să...). 3 vz (Fam; îe) Atâta-ți (sau îi etc.) ~e! Asta mai lipsea s-o faci (sau s-o facă etc.) ca să fie rău de tine (sau de el etc.). 4 vz (Fam; îe) Așa-ți (sau îi etc.) -e! Așa-ți (sau i) se cuvine. 5 vz (Cu subiectul logic în D) A râvni la ceva Si: a dori. 6 vi (Reg; cu subiectul logic în D) A-i fi pe plac. 7 vz (Pop) A fi necesar, util. 8 viu A fi obligatoriu (să...). 9 vz (Îlav) Cum ~e Așa cum se cuvine Si: bine. 10 vi (Pfm; îe) Atât mai ~e! Asta mai lipsea ca să fie rău. 11 vz (Îcn) A nu fi voie. 12 viu A fi posibil. 13 vt (Înv; sub influența lui treabă) A face (1). 14 vt (Îvr) A oficia serviciul religios Si: (îvr) a trebălui (3). 15 vt (Înv) A folosi (5).